Destinul de film al cerşetoarei din România rănite în atentatul din Stockholm. Păpuşa Ciuraru, descrisă ca „o mare supravieţuitoare a secolului XX

Destinul de film al cerşetoarei din România rănite în atentatul din Stockholm. Păpuşa Ciuraru, descrisă ca „o mare supravieţuitoare a secolului XX

Păpuşa Ciuraru, românca în vârstă de 83 de ani care a fost rănită în urma atacului terorist care a avut loc vineri, 7 aprilie, în Stockholm, cerşeşte de aproape trei ani în capitala Suediei. Bătrâna a ajuns la spital după ce un bărbat a intrat cu camionul pe care îl conducea în mulţimea de oameni aflată pe artera comercială Drottningatan, oprindu-se în vitrina Ahlens Mall. Trei oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi opt au fost răniţi. Printre ei, Păpuşa Ciuraru, o româncă din comunitatea romă născută în Buhuşi, judeţul Bacău, şi măritată în judeţul Iaşi.

În urmă cu doi ani, cerşetoarea le-a acordat un interviu amplu jurnaliştilor de la „Aftonbladet”, povestindu-le cum a trăiat deportarea în Transnistria, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Păpuşa a supravieţuit Holocaustului Romilor - acum cerşeşte în Stockholm”, titra publicaţia suedeză pe 29 noiembrie 2015. Jurnaliştii au întâlnit-o pe româncă în centrul oraşului, cerşind înfrigurată câteva monede.

Potrivit cărţii de identitate, românca s-ar fi născut în 1945, scriau suedezii. În realitate, data ar fi falsă, stabilită de autorităţi după încheierea celui de-Al doilea Război Mondial. De fapt, Păpuşa s-ar fi născut în 1934, într-o familie de ţigani căldărari din Buhuşi, care călătoreau cu căruţele dintr-un sat în altul, cu ceaune de vânzare. În iarna lui 1942, liniştea caravanei în care se afla Păpuşa a fost perturbată de focuri de armă. Acţiunea era o consecinţă a dispoziţiilor date de mareşalul Ion Antonescu privind deportarea ţiganilor nomazi şi a unora dintre ţiganii nenomazi în Transnistria.

„Ne-au azvârlit şi ne-au dus pe jos prin zăpadă, în frig. Am plecat aşa, Dumnezeu ştie cum. După ce ne-au luat, ne-au lăsat acolo, pe câmp. Era zăpadă, era friguri. Am adunat strujeni şi stăteam pe ei. Eram necăjiţi, vai de capul nostru! Mâncam cartofi, porumb, ce găseam. Am stat acolo doi ani de zile. Am stat chinuiţi, în zăpadă, în glod, nici nu aveam unde să dormim. Dormeam aşa unde găseam, ca şi aici. Au rămas acolo (n.r. Transnistria) mulţi. Mi-au murit fraţi, surori, care au rămas pe câmp. Nu aveau unde să-i îngroape, îi lăsa pe tarlale. Unde am dormit, acolo au murit, acolo au rămas”, povestea bătrâna pentru sursa citată.

Păpuşa îşi aminteşte că după doi ani petrecuţi în Transnistria, familia ei şi ceilalţi romi deportaţi au făcut cale întoarsă spre România, de frica Armatei Roşii care pusese stăpânire pe teritoriu. „Am mers cam un an. Nimeni nu ştia drumul de întoarcere şi nici cum vom trece peste râuri. Ne-am pierdut de câteva ori şi a trebuit să ne întoarcem înapoi. Eram desculţi şi mulţi au murit pe drumul de întoarcere, care acum este ştiut cu numele de Drumul Ţiganilor”, mai arăta românca.

Femeia le-a povestit jurnaliştilor suedezi că după întoarcerea în ţară s-a măritat cu un rom din oraşul Iaşi, cu care a făcut 12 copii, dintre care în 2015 mai trăiau nouă. Familia a continuat să străbată satele din Moldova cu căruţa încercând să vândă ceaune. În lipsa unui trai decent, în 2014, Păpuşa şi doi copii ai săi au plecat în Suedia, la cerşit. „Am venit de foame, nu avem ce să mâncăm. România este săracă, nu ne dă nimeni nimic. De necaz am venit aici, să câştigăm ceva. Am dormit afară, pe unde am găsit. Dumnezeu mai ştie ce o fi cu noi”, spunea cerşetoarea.

La început, Păpuşa Ciuraru a locuit împreună cu alţi oameni ai străzii într-o parcare, în nordul capitalei Stockholm. În aprilie 2015, un tânăr suedez i-a atacat. Păpuşa spune că atunci s-a speriat. În aprilie 2017, un terorist a lovit-o cu un camion. Păpuşa iar s-a speriat, dar tot nu se lasă de cerşit. „Oamenii ţipau în jurul meu, credeam că izbucneşte războiul. Am încercat să mă ridic şi să fug, dar o bucată mare de beton mi-a căzut pe picior. A fost un prost care conducea camionul pe Drottninggatan. A intrat în leii ăia urâţi. Nu m-a nimerit. Uite că trăiesc şi am peste 80 de ani. Viaţa merge înainte. Nu e altă cale”, a declarat Păpuşa Ciuraru duminică, 9 aprilie, pentru publicaţia suedeză Expressen.

Sursa: adevarul.ro